Una dintre marile soprane, colegă de conservator cu doctorul Nicu Teodorescu, şi care a urmărit evoluţia Festivalului “Draclee” la fiecare ediţie, este Elena Crivăţ. Domnia sa era la curent cu tot ceea ce se întâmpla la Brăila şi a fost uimită când a aflat din presă că tocmai cel care i-a dat viaţă acestui act cultural a fost scos din cărţi, de nimeni alta decât soprana Mariana Nicolesco. “Deoarece am fost cândva colegi de Conservator şi amândoi ne-am început activitatea muzicală, fiecare în ramura sa - îi scria fostului său coleg Elena Crivăţ-,  încerc să-mi exprim nedumerirea mea faţă de activitatea şi comportarea unei persoane cunoscute ţie, din păcate! Cu câţiva ani în urmă, a apărut, pe canalele TVR, o nouă repre-zentantă a belcanto-ului, necunoscută pentru mine. Ceea ce am putut constata, era o voce bună de soprană, dispunând satisfăcător de registrul acut şi că o chema Mariana Nicolesco. Timpul nu a stat pe loc, dar pe ea nu am mai văzut-o şi nici nu am mai auzit-o. După o pauză, însă, a reapărut la TV şi în presă chiar, dar cu un aer înzecit de autograndoare, im-presionând, ce-i drept, pe cei mai sfioşi şi cu mult bun simţ, printr-o vădită dorinţă a sa de a fi privită de jos în sus, pentru meritele ei neştiute şi neauzite de nimeni, ca, treptat, să se simtă perfect în largul ei, dovada acestora fiind aplombul cu care-şi etala fel de fel de autolaude înrudite cu minciuni. Cum era şi firesc, înaintând pe acest drum şi fiind sigură de câştigarea credulităţii oamenilor, şi-a dat în petec, comportându-se atât de fanfaronard, încât ajungea la comic, ridicol şi chiar bufonic, în tot ce spunea sau interpreta muzical. Treaba ei, dacă nu se jenează să se manifeste în felul ăsta”.

Cine-i cunoaşte trecutul vocal şi artistic ?

Indignarea sopranei Crivăţ, cu privire la comportamentul Marianei Nicolesco, continuă, în documentul amintit scriind: “Şi eu am terminat un Conservator, cel ce-i purta numele lui Ciprian Porumbescu, şi eu am trecut printr-o clasă de operă condusă de Jean Rânzescu, Jean Bolescu şi maestrul Culibiu şi am absolvit clasa de lied la prof. Dagobert Bucholz şi, în fine, clasa de canto a maestrului Goangă, dar nici unul dintre ei nu ne-a predat o asemenea interpretare muzicală şi scenică precum arborează M. N. Oare nimeni nu-i poate atrage atenţia că, prin manifestările ei în vorbe şi în cânt, aruncă o lumină de ridiculizare a cântăreţilor de operă?”.  (Vom reveni)